Funii de Iubire

Coborât, fiind in groapă, de vrășmași cândva profetul
Șoapte negre de-ndoială i-au umplut in grabă pieptul.
Iată glasul ispitirii printre nori ce se adună:
"Ieremia unde-I Domnul cel slujai in veme bună?
Nu ti-e Iahve adapostul? Cum de-ajunsa-i în noroaie?"
Suspinind în duh bătrânul parcă inima-i se moaie:
"Doamne Ți-am slujit o viată, dă-mi te rog acum, putere
Să rezist, să nu mă clatin, sub povoara de durere!"
Și deodată neagra umbră ce-i întunecase gândul
S-a pierdut în zări albastre, pe profet din nou lăsându-l.
Chiar în clipa-ceea, intr-o groapă atât de-adâncă
Biruindu-și indoiala se ruga profetul încă :
 "Doamne, Tu știi totul! Știi ca Ți-am vestit Cuvântul 
Printre oameni plini de ură care mi-au săpat mormântul!
Apără-mă Tu Stăpâne, vântul nopții suflă rece
Și-mi alină suferința ce spre Tine mă petrece!"

Dar nici nu-și sfarșise ruga când, se-apropie deodată
Pașii unui om cucernic si cu inima curată,
Ebed-Melec, etiopianul, famen dregator la curte
Îl convinse pe-mpăratul țării, ruga să-i asculte:
" -Domnul meu, te rog dă-mi voie, sa mă duc sa-l scot din groapă
Pe profetul Ieremia și să-i dau pâine si apă!"
Zedechia il aprobă, cu bunăvoință rară:
"-Du-te și să-l scoți de-colo cât mai grabnic să nu moară"

Și luând 30 de oameni, niște funii ajutoare,
Multe zdremțe învechite, famenul porni în zare.
Ieremia stă ș-ascultă: "Oare vine și armata?"
Pune-ți zdremțele sub funii și la subsiori fii gata
Și l-au scos apoi afară, pe profet, plin de suspine
Cu noroiul pe picioare, la lumina lunii pline.
Famenul și-nsoțitorii îl priveau ca pe-o minune
Un bătrân cu plete albe, ca o sfântă rugăciune!
Fapta lor cea curajoasă l-a salvat pe Ieremia
Când acele funii groase s-au unit cu omenia.

Cate funii de iubire n-a intins Cerescul Tată
Prin Isus sa ne salveze și din groapă sa ne scoată?
Cand aproape fară viață, noi zăceam in groapa adâncă
Domnul ne-a întins o mană și ne-a așezat pe stâncă!
Tu ce stai de multă vreme in noroiul cel mai negru,
Dar te simti om cu se cade si pretinzi că ești integru
Faptele de necredință tot mai jos vor sa te-afunde
Într-o groapă de-ntuneric unde raza nu pătrunde!
Însa Domnul, Creatorul și al Soarelui ș-al Lunii
Catre tine se indreaptă cu-ale indurării funii!
Ele ți-se-aruncă-n groapă, cu un glas de "maranata"
Domnul pacii îțî vorbeste: Pregatește-te, fii gata!
Mâna Lui Isus e-ntinsă, iesi din groapa stricăciunii
Strânge-n pumnii tăi mai bine 
Funiile Mântuirii!

                                                     de Corneliu Livanu


.amin.